Ce se întâmplă cu ajutoarele sociale

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Venitul minim garantat

În condițiile Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR – al cărui cuantum este și în 2019 tot de 500 de lei), și are următoarele valori:

  • 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură;
  • 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane;
  • 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane;
  • 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane;
  • 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane;
  • câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Suma totală plătită în iunie 2019 de statul român pentru ajutorul social (venit minim garantat) s-a ridicat la 45.592.691 lei, iar valoarea medie a fost de 263,24 lei de persoană, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

 

Alocațiile ar putea să crească anual

Acest fapt ar putea să devină realitate dacă inițiativa lui Robert Sighiartău ar fi luată în calcul de către Guvern. După ce a reușit dublarea alocației, deputatul liberal vrea ca alocațiile să fie indexate anual cu rata inflației.
De un an de zile, lună de lună, România este campioana scumpirilor în Uniunea Europeană din cauza politicilor inflaționiste ale PSD și ALDE. Alocația majorată a copiilor, aflată încă la un nivel modest, trebuie ferită, pe cât se poate, de aceste scumpiri.

Nu e greu să ghiciți cine s-a opus acestui proiect. Guvernul Dăncilă și majoritatea parlamentară PSD-ALDE. Unul dintre argumentele guvernului PSD-ALDE este hilar: dar dacă rata inflației va fi negativă, se întreabă subordonații doamnei Dăncilă. Cu ei la putere, rata inflației nu va fi niciodată negativă și de aceea copiii trebuie protejați.

„Voi relua bătălia în comisia de muncă a Camerei, imediat după vacanța parlamentară. Acolo a ajuns propunerea legislativă. Ne vom lupta in comisii și în plen. Fiecare parlamentar de la PSD și ALDE va răspunde în fața voastră și a copiilor. Am reușit să obținem un aviz pozitiv în Comisia pentru drepturile omului. Vom învinge, așa cum am învins la mărirea alocațiilor, pentru că nimic nu e mai important decât viitorul copiilor României”, scrie deputatul pe Facebook.

Nu mai sunt bani deloc: motorul economiei românești începe să piardă din putere

Motorul economiei începe să piardă din putere. Creşterea producţiei industriale a fost aproape zero luna trecută, fiind la cel mai mic nivel din ultimele cinci luni. Numărul angajaților este în scădere de trei luni încoace, comenzile pentru export au scăzut și ele dramatic, importurile de materii prime s-au redus din lipsă de comenzi. Valul crizei ne va atinge în 2-3 luni.

În zilele noastre, creditarea contribuie prea puțin la creșterea economică. Influența ei se simte mai ales prin stimularea consumului și a importurilor. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să amâne investițiile pentru vremuri mai bune și să încerce să se descurce cu resursele proprii. 

Încotro va merge economia românească

„M-am uitat la situațiile financiare ale celor mai mari 1.000 de companii, care concentrează jumătate din veniturile tuturor firmelor active în România, și am văzut că acest companii mari, din cauza instabilității fiscale, juridice, politice din România își scad investițiile masiv, încearcă să ia bani din piață – colectează cât mai rapid facturile -, au marje de profit în scădere și au grijă de bani, își țin banii. Altfel spus, companiile mari se pregătesc pentru vremuri mai grele”, a adăugat Iancu Guda.

Cabinetul individual de avocat ,,STRINU SIMION MIHAELA AURELIA’’ vine in sprijinul dumneavoastra pentru stingerea datoriilor!

 

Noile modificări ale Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite vine în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-și plătească ratele la bancă pentru că salariilor lor sunt mai mici decât erau atunci când au contractat creditele.

Cine poate beneficia de aplicarea legii?
Împrumutații, codebitorii, garanții personali (fideiusorii) și garanții ipotecari ai debitorului principal.

Pot beneficia cei care au credite în derulare, cât și cei care au fost executați silit, însă procedura de executare silită nu s-a finalizat (fie nu s-a licitat bunul, fie există încă poprire instituită asupra veniturilor consumatorului-împrumutatului).

Cum se va face efectiv darea în plată?
În procedura simplă, prin semnarea actului privind transferul dreptului de proprietate și predarea cheilor apartamentului.

În situația în care apar complicații, respectiv contestație în instanță, procedura este cea detaliată în ghidul practic pentru punerea în aplicare a Legii dării în plată.

Hotararea prin care castigati darea in plata se pune in executara silita.

Care sunt costurile pe care le presupune darea în plată?
Costurile impuse de această procedură sunt următoarele: costurile notarului public, costurile reprezentând cheltuielile de judecată în procedura judiciară (dacă Banca va formula contestație – vorbim atât de costurile reprezentării în instanță, cât și de eventualele costuri reprezentate de reprezentarea Băncii, prin avocat, dacă va fi admisă contestația acesteia).
Acțiunea promovată în instanță, prin care consumatorul cere instanței constatarea stingerii obligațiilor sale și pronunțarea unei hotărâri prin care se constată transferul dreptului de proprietatea este scutită de la plata taxei de timbru judiciar.

Cum obtii permisul de sedere in Romania

Dacă sunteţi cetăţean al unui stat nonUE/SEE, aveţi un drept de şedere valabil în România şi doriţi să obţineţi şedere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniţi anumite condiţii. Paşii de urmat sunt: solicitaţi acordarea dreptului de şedere pe termen lung la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi, iar dacă raspunsul este pozitiv, depuneţi documentele pentru obţinerea permisului de şedere pe termen lung.

Puteţi obţine acest drept atât ca membru de familie al unui cetăţean român, cât şi pentru alt scop al şederii în România (de exemplu: muncă, activităţi comerciale, reîntregirea familiei, etc.)

Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteţi membru de familie al unui cetăţean român şi de 5 ani dacă aveţi reglementată şederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Documentele necesare obtinerii dreptului de sedere pe termen lung

Primul pas pentru a va stabili domiciliul in România este obţinerea dreptului de şedere pe termen lung. În acest sens trebuie să depuneţi următoarele documente:

– cerere

– documentul de trecere a frontierei (paşaport, titlu de călătorie, etc.) în copie şi original;

– acte doveditoare privind spaţiul de locuit (copie și original);

– dovada asigurării sociale de sănătate;

– dovada mijloacelor de întreţinere (sunt exceptaţi membrii de familie ai cetăţenilor români);

– certificatul de cazier judiciar eliberat de autorităţile române;

– documente de stare civilă (dacă este cazul);

Nu puteţi primi un drept de şedere pe termen lung în România dacă vă încadraţi în una dintre următoarele categorii:

  • aveţi un drept de şedere temporară pentru studii,
  • sunteţi solicitant de azil sau beneficiar al protecţiei umanitare temporare sau aveţi protecţia temporară a statului român,
  • vă aflaţi în România cu viza de scurtă şedere sau viza/drept de şedere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.
  • aveți un drept de ședere obținut pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

Actiune in justitie privind hartuirea morala la locul de munca

 

Hartuirea la locul de munca poate imbraca mai multe forme, precum agresivitatea verbala, fizica, dar si izolarea sociala. Indiferent, insa, de cum se manifesta, hartuirea inseamna un comportament abuziv, care poate afecta salariatul, provocandu-i acestuia un stres psihic si emotional. Totusi, victimele acestei „violente psihologice” au la indemana unele solutii legale pentru a se proteja de astfel de abuzuri si se pot adresa mai multor autoritati din domeniu.

Un angajat trebuie sa isi poata dovedi abuzul moral la care este supus. Tipurile de probe acceptate de lege includ:

  • dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile);
  • inregistrarile video;
  • inregistrarile audio;
  • fotografiile;
  • declaratiile.

Avand la dispozitie aceste dovezi, angajatul poate sesiza Inspectia Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). Cei de la Inspectia Muncii pot efectua un control neanuntat la sediul angajatorului, fara a dezvalui insa motivul controlului sau identitatea celui care a facut reclamatia. Si CNCD are abilitatea de a sanctiona atat hartuitorul, cat si institutia angajatoare care a tolerat acest comportament. In cazul hartuirii sexuale (considerata o infractiune conform Codului Penal), victima se poate adresa direct instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala. Daca hartuirea la locul de munca a fost dovedita, angajatul poate cere despagubiri in instanta si restituirea postului ocupat anterior (in situatia in care abuzurile au dus la pierderea locului de munca).

Oferim consultatii online prin emailul: [email protected] sau ne puteti vizita la cabinetul nostru de avocatura. Programati-va la nr. de telefon: 0773 320 460

 

 

Ce culturi primesc cele mai mari subvenţii: legumele la solar, cartoful, roşiile şi tutunul

Fermierii pot obţine bani buni de la stat, în funcţie de ce plante cultivă şi de ce animale cresc. Sectorul vegetal „legumele la solar” sunt culturile agricole care primesc cele mai mari subvenţii de la stat. APIA a acordat, pentru cei care au depus cereri în 2018, un sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de legume cultivate în sere şi solarii de 7.600 euro pe hectar. Legumele care pot primi finanţare sunt tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete. Este important de precizat că „sprijinul cuplat” înseamnă ca producătorii să realizeze o producţie anuală minimă ca să poată primi subvenţia. Cartofii sunt legumele care primesc al doilea cel mai mare ajutor de la stat. Sprijinul cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de sămânţă de cartof a fost în 2018 de 1.900 euro pe hectar. Fermierii care cultivă tomate în câmp completează topul trei al celor mai mari subvenţii. APIA acordă un sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de tomate pentru industrializare cultivate în câmp de 1.715 euro pe hectar. Şi tutunul este o cultură care primeşte ajutor considerabil din partea statului. Cultivatorii de tutun beneficiază de Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun de 1.487 euro pe hectar, care nu este legat de producţie. Cartoful ocupă un alt loc în topul celor mai mari subvenţii, dar este vorba despre cultura de cartof timpuriu pentru industrializare (chips), unde sprijinul cuplat este de 1.000 euro pe hectar.

Citeste mai mult: Ghidul APIA pentru solicitanţii de plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal – Campania 2019, www.apia.org.ro

A început numărătoarea inversă! ANAF grăbeşte românii să depună Declaraţia Unică

Termenul de depunere a Declaraţiei Unice se apropie, iar ANAF atrage atenţia românilor care trebuie să depună acest formular să nu lase totul pe ultima zi, adică 31 iulie.

Termenul limită pentru depunerea Declaraţiei Unice a fost stabilit iniţial pentru luna martie, însă Ministerul Finanţelor a decis amânarea până la 31 iulie din cauza problemelor de funcţionare a site-ului ANAF. Pentru că este posibil ca aceleaşi probleme să aibă loc în apropierea datei de 31 iulie, din cauza aglomerării contribuabililor la depunerea formularului. ANAF a început să trimită scrisori contribuabililor, atenţionându-i să nu lase depunerea pe ultima zi. „Un aspect important, pe care vă rugăm să îl luaţi în considerare în ceea ce priveşte depunerea on-line, este faptul că transmiterea masivă a declaraţiilor fiscale în ultima zi poate îngreuna procesul de depunere on-line”, avertizează Fiscul. Astfel, pentru a se evita suprasolicitarea sistemului informatic, Fiscul roagă contribuabilii să aibă în vedere că pot depune declaraţia unică oricând, până la data de 31 iulie 2019.

Ce trebuie să declaraţi prin acest formular? Prin acest formular veţi declara, după caz:

– impozitul pe veniturile realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2018;

– impozitul pe venitul estimat a se realiza din România în anul 2019 sau impozitul aferent normei de venit;

– venitul estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale pentru anul 2019 şi, după caz, contribuţiile sociale datorate în anul fiscal 2018.

Finanțare de 46.000.000 Euro pentru promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului

Finanțare de 46.000.000 Euro pentru ONG-uri în următorii 6 ani prin programul Active Citizens Fund România!

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și partenerii săi au lansat astăzi în România programul Active Citizens Fund, care va oferi organizațiilor neguvernamentale finanțare în valoare totală de 46.000.000 Euro în următorii 6 ani.

 Programul se va derula pe o perioadă de 6 ani. În cadrul acestuia se vor lansa 11 apeluri de proiecte, începând din această toamnă, în cele 6 domenii de asistență:

  • Democrație, cetățenie activă, bună guvernare și transparență;

  • Drepturile omului și tratament egal prin combaterea tuturor formelor de discriminare pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, sex, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen;

  • Justiție socială și incluziunea grupurilor vulnerabile;

  • Egalitate de gen și violență bazată pe gen;

  • Mediu și schimbări climatice;

  • Dezvoltarea capacităţii ONG-urilor.

Incluziunea tinerilor este o prioritate în toate aceste domenii de asistență. O atenție specială este acordată și creșterii capacității grupurilor vulnerabile pentru care va fi alocat 33% din bugetul de granturi.

Evenimentul de lansare a programului, care a avut loc la Banca Națională a României în această după-amiază, s-a desfășurat în prezența reprezentanților Guvernului Norvegian, a Ambasadei Regatului Norvegiei în România și ai Oficiului Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene, precum și a peste 150 de reprezentanți ai societății civile din România și Uniunea Europeană și a altor instituții partenere. Discuțiile au oferit o imagine de ansamblu asupra situației sectorului neguvernamental din România și Europa, precum și a principalelor direcții de susținere a organizațiilor societății civile prin Programul Active Citizens Fund.

Modificările OUG 195 din 2002 actualizată le restricționează libertățile polițiștilor

Modificarea unui Articol din OUG 195 din 2002 actualizată atrage numeroase critici din partea polițiștilor care, în baza acesteia, nu vor mai fi autorizați să constate încălcarea vitezei de către un șofer dacă aceștia nu poartă la momentul respectiv uniforma de polițist și dacă mașina pe care au instalat radarul nu este înmatriculată sau situată la vedere.

Această modificare îi avantajează, în schimb, pe șoferii neatenți sau rău intenționați, întrucât aceștia își pot controla comportamentul în trafic la vederea organelor de ordine, dar nu și din proprie inițiativă. De asemenea, potrivit propunerii legislative prin care se dorește modificarea Art. 109 OUG 195 din 2002, schimbări se fac și în ceea ce privește aparatele radar, care vor putea fi instalate doar pe autoturisme ce corespund noilor prevederi ante-menționate.

Aceste limitări se rezumă la modificarea Art. 109 din OUG 195 din 2002 actualizată, cu privire la circulația pe drumurile publice. Se modifică modul în care vor fi semnalate încălcările limitelor de viteză, ceea ce face ca polițiștii care nu poartă uniformă sau conduc un autoturism neînmatriculat să nu aibă dreptul sau autoritatea de a acuza un conducător auto care a săvârșit această faptă. De asemenea, prin modificarea Art. 109 din OUG 195 din 2002 actualizată se stipulează că nici radarele tip pistol nu vor putea fi utilizate la mai mult de zece metri de aceste mașini.

Modificarea Art. 109 va schimba cursul modului de lucru al polițiștilor de la Rutieră

În timp ce polițiștii de la Rutieră sunt priviți cu reticență de șoferi, întrucât aplică amenzi și sancționează în consecință de cauză conducătorii auto care nu respectă limitele de viteză în trafic, modificarea parțială a OUG 195 din 2002 în formă sa actualizată le va face un deserviciu tot celor care, aparent, vor beneficia de aceste modificări.

În ciuda faptului că se încalcă limitele de viteză, aceste fapte nu pot face obiectul unei declarații ori acuzații, atât timp cât polițistul nu poartă uniforma, nu se află într-o mașină înmatriculată, situată la vedere ori folosește un radar plasat la mai mult de zece metri de aceasta.

Propunerea legislativă privind OUG 195 din 2002 actualizată este încă în dezbatere la Parlament, de unde se așteaptă în câteva zile răspunsul final. Pentru a se adopta și aplica prezentei OUG, aceasta trebuie să primească și votul Președintelui României. Propunerea legislativă a fost adusă în atenție de mai mult timp, însă doar de curând a primit și votul decisiv din partea deputaților. Dacă aceasta va intra în vigoare, se va adăuga OUG cadru și polițiștii de la Rutieră vor trebui să se supună celor stipulate în noul Articol încă de la data adoptării.

Prin modificarea Art. 109 din OUG 195 din 2002 actualizată, polițiștii care nu poartă uniformă, nu conduc un autoturism înmatriculat ori fac uz de radare tip pistol situate la mai mult de zece metri de acesta nu vor mai avea dreptul să acuze un conducător auto care a depășit limitele de viteză în anumite localități. De asemenea, potrivit noii propuneri legislative, acestora li se va interzice să urmărească șoferii din spatele clădirilor ori al altor zone lipsite de vizibilitate.